BREAKING NEWS

19 octombrie 2014

Despre a fi mama dintr-o alta perspectiva


Daca va asteptati sa aflati din acest articol cum poti fi o mama perfecta ei bine nu va aflati unde trebuie!

Nu sunt o mama perfecta, si cu atat mai putin o mama ce ar putea da lectii altora. 
Nu sunt o mama perfecta dar am invatat si inca invat sa fiu o mama buna  alaturi de propriii mei copii, uneori cu sorti de izbanda, uneori cu esecuri dureroase si amare. 
Nu sunt o mama perfecta, dar am incercat sa fac tot ceea ce am crezut eu ca e mai bine pentru copiii mei, desi poate uneori din prea mult exces de zel am tins sa cad in cealalta extrema.
Nu sunt o mama perfecta,  ma straduiesc insa sa fiu si incerc in fiecare clipa sa imi amintesc ca am fost si eu copil candva si privesc relatia dintre mine si copiii mei prin prisma copilului din mine.
Nu sunt o mama perfecta, dar nici o mama rigida, adepta a regulilor prea multe si prea stricte nu sunt, inca incerc sa gasesc echilibrul si puterea de a nu ceda tentatiilor.
Nu sunt o mama perfecta, dar nu voi incerca nici o clipa sa le fur copiilor mei copilaria! Le voi da voie sa manance bomboane, sa se tavaleasca in praf si sa alerge prin baltoace, voi incerca insa sa stabilesc niste limite si vom incerca sa le respectam.
Nu sunt o mama   perfecta  dar nu le voi ingradi niciodata copiilor mei dorinta de a cunoste de a invata, de a afla lucruri noi, de a expora ceea ce ii inconjoara.
Nu sunt  o mama perfecta dar le voi da copiilor mei aripi sa zboare si ii voi incuraja sa le foloseasca, iar daca uneori aripile le vor fi frante ii voi invata cum sa le oblojeasca. 
Nu sunt o mama perfecta, dar sunt o mama care va fi intotdeauna acolo pentru copilul ei, indiferent daca acesta va dori sa imi impartaseasca o bucurie, sau daca va avea nevoie de un umar pe care sa-si verse oful.
Nu sunt o mama perfecta, dar am o doza infinita de iubire de oferit, iubire pura, iubire neconditionata, iubire calda de mama!


Inainte de prima sarcina am citit cam tot ce mi-a cazut in mana despre cresterea copilului, Herta si Emil Capraru erau discipolii mei, activam in forumuri pentru mamici si citeam despre psihologia copilului. Si acum imi vine sa rad cand imi imaginez ce naiva am fost, ma vedeam  mama perfecta, nu concepeam ca as putea da gres, doar pe hartie totul parea atat de simplu! 
Priveam dezaprobator spre alte mamici cand ofereau dulciuri copiilor, ma oripilam cand auzeam o mama plangandu-se ca nu mai poate, nu concepeam sa dorm cu bebelusul in acelasi pat, nu intelegeam cum poate o mama sa isi alapteze copilul in public, daca vedeam un copil in plina criza de tantrum eram convinsa ca e needucat si doar parintele e vinovat,  si multe imi erau de neinteles. Cat de nestiutoare am putut fi, acum inteleg de ce mi se spunea intotdeauna lasa ca mai vorbim noi dupa ce vei avea copii!
Nici un copil de pe lumea asta nu va veni la pachet cu instructiuni de functionare! Iar tu MAMA, vei fi uimita sa realizezi ca de fapt esti categoric depasita de situatie!
Vei avea nopti nedormite si vei plange impreuna cu bebelusul tau cand il vor chinui colicile, vei plange de neputinta, de oboseala, de stres, dar il vei iubi si mai mult caci suferinta va va uni.
Te vei plimba prin toata casa cu el in brate in cele mai ciudate pozitii si pana si la baie veti merge tot impreuna, dar il vei iubi si mai mult fiindca apropierea va va uni.
Vei veghea la capataiul lui atunci cand va face febra atipind cand si cand si trezindu-te imediat speriata,  dar se va crea intre voi o chimie ce va va uni si mai mult.
Vei plange langa usile inchise ale gradinitei in prima lui zi departe de tine, de universul lui, iar el va plange de partea cealalta de dorul tau, iar dorul acesta va va uni si mai mult.
Vei pasi plina de emotii in curtea scolii in prima lui zi de scoala, iti vei aminti clipa in care l-ai nascut si mii de sentimente contradictorii te vor rascoli si il vei iubi si mai mult.
Cu fiecare zi mai mult, fiindca o mama e capabila de sentimente si emotii infinite, e capabila sa mute muntii din loc si sa schimbe lumea pentru copilul ei.
Pentru mine a fi mama inseamna sa fiu oricand acolo pentru copilul meu, infruntand vremea, infruntand lumea, infruntand timpul. 

14 octombrie 2014

Aranjament de toamna din frunze


Un decor de toamna, simplu, din frunze aramii, un aranjament ce va trona mandru la loc de cinste infrumusetandu-va casa! Cu siguranta multi dintre voi ii stit sau poate chiar i-ati facut deja, si eu i-am mai facut dar de data asta ii impartasesc si cu voi. Nu stiu cat am reusit sa fiu de explicita, sper ca imaginile sa vorbeasca de la sine!

12 octombrie 2014

Struguri din hartie creponata


O activitate practica de toamna, la care am folosit atat materiale din natura, respectiv frunzele de vie si carceii, cat si  hartie creponata. Foarte usor de facut chiar si pentru copiii mai mici, aceasta activitate le va capta atentia si ii va tine ocupati cel putin jumatate de ora. Noi am avut aceasta activitate in vacanta de vara insa acum e momentul perfect pentru ea.

23 iunie 2014

La ceas de ramas bun!




Zilele astea am tot vazut pe facebook poze in diferite ipostaze ale piticilor absolventi de gradinita (hmmm, ce academic suna),  care mai de care mandrindu-se cu rezultatele frumoase.  Da, si eu ma mandresc, e normal sa fie asa, insa mi-am dorit sa va povestesc despre finalul de gradinita putin mai altfel. Postarea de astazi nu e despre cat de bine a invatat Alexandra sa scrie literele, sa faca socoteli sau sa picteze in cei trei ani de gradinita, nu e despre cate concursuri a castigat si la cate a participat, postarea de astazi e despre deprinderi, despre magia cuvintelor, despre modelarea personalitatii si despre cum a facut ea cunostinta cu universul in care traim.
E o poveste cu a fost odata...


Asadar dragii mei a fost odata o printesa. Si cum orice printesa are nevoie de un taram fermecat a pasit sfioasa printesa noastra pe taramul gradinitei. Alaturi i-au fost doamnele educatoare, adevarate regine ce i-au calauzit drumul prin minunatul taram de basm, i-au slefuit gandurile si i-au indreptat pasii incet incet spre Taramul Cunoasterii, un  taram fermecat ce s-a lasat cucerit incetul cu incetul. 



Doamnele mereu vesele, mereu neobosite au suflat praf magic inspre ea si l-au chemat pe Duhul Cuvintelor. Cuvinetele la inceput timide, apoi din ce in ce mai indraznete, s-au dezlantuit ca intr-o furtuna de vara si s-au asezat cuminti apoi pe buzele ei. Au urmat povestile, uneori reale, uneori imaginare, dar de la o zi la alta printesa Alexandra se exprima mai frumos, mai corect, mai elevat, uimindu-ne adeseori cu intelepciunea ei.


Anii au trecut si doamnele educatoare cu fiecare zi care a trecut au mai asezat o caramida la temelia solida a personalitatii, a caracterului printesei Alexandra. Si a crescut frumos printesa mea pe acest taram magic si a invatat ce a fost mai important: a invatat ce e respectul de sine, a invatat sa ii respecte pe cei din jur, a invatat ce e empatia, a invatat sa daruiasca, a invatat sa isi iubeasca semenii, a invatat sa castige, dar totdata a invatat  sa piarda.



Astazi calatoria pe acest taram magic a luat sfarsit si iata-ne la ceas de ramas bun. As fi vrut sa spun multe, dar cuvinetele sunt atat de putine, atat de sarace! Voi spune doar multumesc! E un cuvant simplu, dar e un cuvant in care se ascund povesti intregi, e un cuvant cu o incarcatura emotionala deosebita, e un cuvant magic! Fiindca experienta pe acest taram a fost magica! Copilul meu a cunoscut in acesti ani oameni frumosi, a participat la activitati mai mult decat interesante, si toate astea i-au modelat personalitatea atat de frumos!





Astazi am incheiat un capitol din cartea vietii si ne pregatim cu nerabdare si emotii totdata pentru cel de-al doilea. Intalnirea cu doamna invatatoare a fost atat de emotionanta, Alexandra a fost atat de incantata, i-a placut atat de mult, incat cu siguranta si de aceasta data va calatori alaturi de oameni frumosi si drepti si va avea parte doar de ce e mai bun.






Ramas bun gradinita, las intre peretii tai poate cea mai frumoasa perioada din copilaria mea, si oriunde m-ar duce cararile vietii nu voi uita niciodata ca acolo niste doamne minunate vor astepta mereu micii calatori. Intr-o zi ma voi reintoarce sa va spun ca am ajuns un mare OM si ca in mare parte asta vi se datoreaza!



Iti doresc sa-ti fie drumul lin printesa mea, sa fii mereu sincera si spontana, sa faci intotdeauna alegerile corecte si sa fii mereu inconjurata de oameni simpli si frumosi sufleteste. Sa inveti sa pretuiesti adevaratele valori si sa fii mereu vesela asa cum te stiu!



Sa aveti zbor lin dragi fluturasi si scoala sa isi descifreze toate tainele pentru voi, sa ne revedem cu drag peste timp si sa depanam amintiri!

14 iunie 2014

Fluturas din tub de hartie igienica



De cateva zile Alexandra s-a ales cu o entorsa la glezna, asadar suntem pedepsiti sa stam in casa, si cum copiii au resurse inepuizabile de energie trebuie sa ii tin mereu ocupati cu cate o activitate ca altfel e jale. am tot strans tuburile de la hartie igienica si am gasit o multime de idei de a le folosi, iar astazi am ales fluturasii. 
 
Back To Top
Copyright © 2014 CAIETUL CU IDEI. Designed by OddThemes