BREAKING NEWS

21 februarie 2015

M-am saturat!


Dragii mei, acesta este un articol pe care  maine poate imi va parea rau ca l-am scris, insa e un articol sincer, sunt cuvinte ce se zbat sa iasa la lumina, cuvinte  ce se astern parca singure  nerabdatoare sa se faca ascultate. Va cer doar atat, nu dati dovada de superficialitate, cititi, recititi, analizati! Apoi daca vreti sa comentati sunteti liberi sa o faceti, va rog insa sa o faceti cu simt de raspundere si cu bun simt.

M-am saturat pana-n maduva oaselor de valul de ipocrizie din ultima vreme, se pare ca e deja un fenomen in masa. Toti am devenit autodidacti, facem pe desteptii, dam sfaturi, criticam, judecam. Dar ne vedem oare gunoiul din proprii ochi?
Noi oamenii, prin natura firii noastre avem tendinta de a fi foarte superficiali si toata aceasta superficialitate se reflecta cam in toate actiunile noastre, grav este ca unii au cam sarit calul si cineva ar trebui macar indirect sa le atraga atentia.
Intr-o lume nebuna, intr-un tumult de reguli neintelese, intr-un secol al vitezei, cand ne tot plangem ca nu avem timp, uite ca unii au timp sa vada si-n gradina altuia, in detrimentul gradinii lor ce ramane adeseori neobservata.
Nu-mi place sa intru in polemici si consider ca fiecare are dreptul la un punct de vedere pe care noi ceilalti ar trebui sa i-l respectam, asa ca intotdeauna raman cumintica in banca mea, aici insa pe blogul meu, in universul meu, eu fac regulile, asa ca imi pot exprima opiniile fara teama ca as putea supara pe cineva.





E loc in univers pentru toata lumea prosti sau destepti, culti sau inculti, rai sau buni, bolnavi sau sanatosi.
In ipocrizia noastra ne grabim sa radem cand unii nu scriu sau nu se exprima corect gramatical, dar v-ati intrebat macar o secunda oare de ce? V-ati gandit ca poate persoana aceea in copilarie cand ar fi trebuit sa mearga de fapt la scoala parintii il trimiteau descult cu vacile la pascut sau la sapat pe ogor? Pai de ce sa va ganditi, nu e mai usor sa dati cu tifla? Voi stiti ce inseamna sa nu ai? Sa nu iti permiti sa mergi la scoala?
In ipocrizia noastra cautam greseli in tot ceea ce spun sau scriu altii, dar inainte sa ridicati degetul inspre ei v-ati uitat inspre voi? Sigur nu ati facut acea greseala niciodata?
Dam sfaturi in dreapta si-n stanga cum ca ar trebui sa nu mancam una sau cealalta, aratam cu degetul si punem etichete.  Va intrebati macar o clipa de ce? V-ati gandit macar pentru o clipa ca sunt oameni in a caror casa veniturile sunt atat de mici incat abia daca isi permit o bucata de carne din cea mai ieftina?
Strigati sus si tare ca va cresteti copiii sanatos, cu fructe si legume bio, iar dulciurile nu au voie nici macar sa le vada! V-ati intrebat vreodata daca e sanatos sa le furati copiilor vostri copilaria?  Sunt micile lor placeri, o bomboana, un dulce, e drept nu trebuie facute excese, dar nu e nimic anormal in a oferi copilului tau o bomboana sau o ciocolata! 


 Mancam raw, mancam bio, mancam... pffff, oare stim ce mancam?  Sa pui in cosul de cumparaturi o conserva din supermarket sau chiar si un fruct pe care scrie bio din punctul meu de vedere nu inseamna nimic! Nici macar fructele din livada mamei nu mai sunt bio, desi foloseste ca ingrasamant doar balegarul si pomii ii stropeste cu piatra de var, nu mai sunt fiindca poluarea este in aer, e peste tot! 


Uneori privesc in jur si ma intreb daca nu cumva sunt eu cea anormala, cea defecta.
Nu ma intelegeti gresit, nu am absolut nimic cu cei ce au adoptat acest mod de viata, le respect alegerea ba chiar sunt bloguri vegetariene pe care le urmaresc cu mare drag si chiar mi-au servit ca sursa de inspiratie adesea, eu cu cei ce incearca sa impuna si altora sau sa ii arate cu degetul pe cei ce au ales sa se hraneasca altfel decat ei am o problema.
Si stiti de ce m-am saturat si mai tare? De clica de lingai ce vin iute sa aprobe  si sa trambiteze apoi in stanga si-n dreapta! Instinctul animalic al spiritului de turma isi spune  cu precadere cuvantul. 
Si eu sunt om, si eu fac greseli, nu sunt perfecta, insa incerc sa fiu toleranta si sa imi pastrez pentru mine parerile, incerc sa nu judec si incerc sa ma intreb mai intai de toate "de ce?"
In goana noastra dupa senzational, dupa afirmare, am uitat sa fim oameni, am uitat ce este empatia, am uitat ca viata are urcusurile si coborasurile ei si nu stim niciodata cum locul nostru in acest carusel al vietii va fi cu totul altul si vom fi noi atunci cei judecati.
M-am saturat si sper ca strigatul meu sa va atraga atentia si sa luati aminte.
 M-am saturat, sunt matura,  am capacitate de selectie, pot hotari singura cu ce sa ma imbrac, unde sa merg, ce sa mananc, cum sa imi cresc copiii!  Poate gresesc, dar vor fi greselile mele si mi le asum, toate aceste greseli fac parte din mirajul vietii, cu totii am gresit macar o data in viata, ne-am ridicat insa si am mers mai departe! 

50 de comentarii :

  1. Foarte adevarat Violeta, nu are de ce sa-ti para rau ca ai scris acest articol. Ai punctat probleme esentiale si iti dau dreptate, poate nu toti o vor face, dar eu cred ca ai dreptate. Fiecare suntem liberi sa alegem cum vrem sau putem sa ne traim viata, nu trebuie sa ne impuna cineva un anumit mod.

    RăspundețiȘtergere
  2. Big like, Violeta!! Am vazut in jur diverse forme de lapidare. E usor sa arunci piatra, fara sa gandesti, e usor sa judeci pe altul si sa-i vezi paiul din ochi, fara sa te gandesti ce baloti de paie sau barne sunt in ochii tai.
    Nu te lingusesc, nu suport asa ceva.
    Am observat ca foarte mult atrage controversa: arunci cu noroi in altii si imediat sar cu likeul aplaudacii. Unii in felul acesta isi atrag fanii si isi fac un anumit trafic. Am trecut prin asta si am vazut pe pielea mea.
    Sa nu-ti para rau de articolul asta, e scris cu bunul simt care te caracterizeaza si revolta ta, revolta omului cinstit si bun cu adevarat, e palpabila.
    Am spus de multe ori, repet si-mi asum spusele: dupa parerea mea, tu ai unul dintre cele mai bune bloguri culinare romanesti. Asta e parerea mea sincera, de blogger si de om. Ai fost si esti un model si un mentor pentru mine, ai un blog cald, unde te simti ACASA!
    Tot respectul din lume, draga mea!!!
    E mult de spus aici: vad oameni care spun ca gatesc sanatos, fara margarina, dar folosesc foietaj din comert. Nu folosesc coloranti articficiali, dar apar cu asa ceva. Nu gatesc anumite retete populare, dar apar cu unele de tot rasul. Pun la index tot ce fac altii, dar copiaza retete de peste tot, isi insusesc idei si diverse tehnici, sau pur si simplu fura cu totul retetele si pozele altora.
    S.A.M.D. ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Violeta, parca as fi scris eu. Sunt intru totul de acord cu tine. Este multa ipocrizie pe lumea aceasta. Oamenii au orgolii, sunt mindri si de aici se naste tot raul in care traim. Etichetam tot ce ne iese in cale si nu corespunde cu ideile noastre, cu ''principiile '' noastre.

    RăspundețiȘtergere
  4. Felicitari pentru articol, Vio! Sunt de acord cu fiecare rand si cu ceea ce citesc printre ele ;) O imbratisare mare de la mine!

    RăspundețiȘtergere
  5. Te inteleg perfect, cunosc sentimentele ce te incearca, si e bine sa rabufnim. Chiar e bine, chiar ajuta...cat despre toate astea... cineva acolo Sus aude,vede si indura mult mai multe, dar va veni vremea cand toate se vor sfarsi! Noi sa fim si sa ramanem buni si cu credinta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este Laura, mi-a prins bine rabufnirea asta, m-am mai eliberat putin. :)

      Ștergere
  6. Felicitari pentru articol! Bine spus.Chiar asa, unii sunt atat de ipocriti ca te apuca durerea de cap imediat ce deschizi fb-ul si nu numai. Etichete,criticii, etc...bleahhhhhhh

    RăspundețiȘtergere
  7. Am citit deunazi un comentariu pe un blog, al unei persoane care se incadreaza foarte bine descrierii de mai sus si pur si simplu am ramas consternata. Au ajuns atat de "indoctrinati" cei ce citesc, incat nu-i mai poti scoate din aceasta stare. Au devenit idoli, atata timp cat multumirile lor au ajuns sa sune gen "esti un inger". Fiind persoane publice,e si mai tragic, spiritul de turma e foarte puternic.Iar daca nu esti de acord cu parerea lor, esti deja etichetat.
    Ader si eu celor spuse de tine.
    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mihaela, spiritul asta e turma a devenit un fenomen in masa in ultima vreme, cred ca o sa ajungem sa si uitam cine suntem tot incercand sa copiem sau sa ii idolatrizam pe altii!

      Ștergere
  8. Flicitari, draga Vio, ca ai exprimat aici naduful multora dintre noi. Citind articolul, mi-am adus aminte de un moment petrecut nu mai departe decat ieri, cand o pesoana prezenta niste dulciuri insistand ca sunt "prajituri fara coloranti" dar le decorase din belsug cu bombonele si inimioare colorate. Ei, asta numesc eu culma ipocriziei :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Simona, a fost un impuls de moment, daduse paharul pe dinafara si trebuia varsat undeva, si mi s-a parut cel mai potrivit sa o fac aici in casuta mea virtuala :)

      Ștergere
  9. Wow! M-a uns pe suflet articolul tau! Bine ai zis tot ce ai zis!
    Chiar zilele trecute am citit postarile unei persoane care vesnic sta sa critice pe facebook, tot ce sriu unii si altii si mai ales cum se exprima....
    S-au creat unele bisericute si e pacat, ca asa cum ai spus tu, e loc pentru toti sub soare, doar ca unii se vor a fi acel soare :))) Vio, multumesc pentru lectura aceasta fix pe placul meu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bisericutele astea au existat de cand lumea si pamantul, dar parca de la o vreme au cam intrecut limitele, poate si pe fondul stresului cotidian, poate si fiindca unii pur si simplu nu au unde sa isi elibereze frustarile si o fac pe unde apuca si pe pielea cui apuca. :)

      Ștergere
  10. stii vorba aceea: "cu cat stau mai mult printre caini, cu atat iubesc mai putin oamenii"? ei bine, asta simt si eu, de mult, nu de acum! poate din cauza asta am momente in care nu-mi mai vine sa cobor din varful muntelui, unde locuies si sa ajung la "civilizatie"! asta sa fie civilizatia?!? nu degeaba ne confruntam cu criza umana de toata frumusetea...si zi de zi am impresia ca traiesc in Ferma Animalelor a lui Orwell. De aici si pana la 1984, tot a sa, nu mai e mult. Sincer, ma cutremur.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fii fericita ca esti in varful muntelui, macar acolo nu e atata poluare ca la noi :)

      Ștergere
  11. Dragă Vio, ceea ce ai scris este în numele a multora dintre noi. Nici eu nu fac polemică pe platforma de socializare deși de multe ori îmi stă în vârful "peniței" s-o fac, dar în lumea asta în care numai unii au dreptate, în lumea asta plină de atotștiutori și mai ales netoleranți încerc să mă abțin și să stau deoparte de astfel de oameni. În cel mai bun caz îi scot din listă. În schimb aici, vorba ta, este căsuța proprie și cine nu se descalță la ușa, stă afară :) Tu trebuie să te bucuri de familia ta frumoasă, de prietenii adevărați și mai ales de talentul pe care-l ai și pe care nu poate nimeni să ți-l ia. Eu te apreciez, și tu știi asta, așa că nu mai băga în seamă aceste "cornute" care nu știu altceva decât să critice, să se bage în seamă și mai ales să facă rău. Te îmbrățișez cu mult drag.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea, iti multumesc pentru cuvintele frumoase, te imbratisez!

      Ștergere
  12. Ar mai fi multe de adaugat dar ma bucur ca ai scris articolul asta.Am savurat fiecare rand si parca mi-ai citit in ganduri.Si nu trebuie sa-ti para rau,ai spus doar adevaruri.Te imbratisez cu drag! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Off, cate as mai fi avut si eu de zis! Dar chiar n-as vrea sa supar pe nimeni, am vrut doar sa scot in evidenta cateva aspecte si am incercat sa o fac cat mai diplomat, nu stiu in ce masura mi-a si reusit :)

      Ștergere
  13. Foarte adevarat! Uite din cauza asta mi-e si frica sa-mi fac prieteni printre bloggeri. Am vazut mai nou ca ca unele persoane doar critica ce si cum fac altii. Pana la urma fiecare blogger isi face retetele cum vrea si cu ce ingrediente vrea. Urasc din suflet chestia asta cu uitatul in curtea vecinului, mi se pare ca fiecare trebuie sa-si vada de ale lui si in loc "sa tipam" unii la altii ca ala foloseste margarina sau coloranti in nestire, mai bine ii educam pe cei care ne urmaresc astfel incat sa stie cum sa treaca prin filtrul gandirii fiecare reteta si sa aleage ce e bun pentru el. Pana la urma suntem fiinte dotate cu discernament si fiecare face alegeri pentru sine. Degeaba urlu eu la tine sa nu mai mananci margarina, daca poate tu nu ai bani de unt. Asa si in viata de zi cu zi, fiecare alege pentru sine si pentru familia lui ce crede de cuviinta. Nici eu nu sunt de acord cu interzicerea totala a dulciurilor la copii, si nici cu excesul acestora. Cred ca trebuie sa existe un echilibru in toate. In ceea ce priveste relatiile dintre noi, bloggerii, cred ca ar trebui sa fim mai buni, mai pasnici si sa incercam sa pastram macar relatii de colegialitate, daca nu de prietenie.Te pup, Vio! Bafta multa in continuare cu retetele si mult succes. Cat despre carcotasi, cred ca le dam prea multa importanta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea, sunt intru totul de acord cu tine! Inainte sa scriu articolul asta am vrut sa folosesc retelele de socializare doar pentru promovare si sa nu mai socializez cu nimeni, insa stan apoi si juecand am realizat ca sunt si multi bloggeri tare faini, unii dintre ei am avut privilegiul sa ii cunosc si in viata reala, cu unii dintre ei vorbesc la telefon, cu unii din ei am comunicat doar online, dar adeseori mesajele lor au fost atat de calde cu atata incarcatura emotionala, incat restul nu mai conteaza! Pupici si mult succes in tot ceea ce faci!

      Ștergere
    2. Foarte frumos spus, sunt perfect de acord cu tine Jamila

      Ștergere
  14. Am vazut o reclama in Romania zilele acestea: "rupe randurile, plateste factura prin internet banking"....foarte frumos Vio...rupe randurile...jos palaria

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea Nico, ce m-as face eu fara tine? Te pup si multumesc ca ma suporti! :P

      Ștergere
  15. Am citit tot ce ati scris voi. Acum, legat de bloggeri, sa raspund si eu. Mai sus am spus despre diverse discutii din grupuri ale membrilor, sau despre atacuri de care am avut parte personal. Am vazut retete copiate de la mine pe alte bloguri, am fost si eu acuzata ca am copiat de prin alte parti. Asta e.. Am fost acuzata ca nu am ,,retete originale" , care or fi alea? Unde gasesc sa fac niste cursuri de medium, sa caut autorul unei retete, sa-mi spuna cate grame de ceapa si fire de marar foloseste? Eu arunc prima apa de la carne, o dau in clocot si arunc apa.. Si nu mananc carnuri in sange, pur si simplu imi face rau gustul de sange. Mi s-a dat cu parul si la asta. Si multe altele. Ca sa ma refer doar la mine si nu la altii: gatesc mancaruri simple, asa cum le stiu si cum le fac pentru familia mea. Fac multe greseli, pentru ca sunt om, dar mi le asum, nu pasez motanul in curtea altuia. Nu ma pricep la decoruri sofisticate la mancaruri, sau la mancaruri moderne, la nouvelle cuisine, nu vorbesc engleza si nu folosesc termeni sforaitori. Imi plac foarte mult farfuriile frumos prezentate, nu sunt contra bucatariei moderne, atata timp cat nu se distruge traditionalul. Imi place sa ma uit la poze splendide de pe alte bloguri, pozele mele sunt jalnice, foarte multe. Imi asum toate aceste lucruri. Blogul meu e casuta mea, unde poate mananc sau inversez niste litere, nu pun o virgula unde trebuie, am poze nu prea grozave si sunt complet aut pe partea tehnica. Asta sunt eu si asta e blogul meu: ma reprezinta. Scriu retetele pe care le gatesc familiei, exact asa cum gatesc eu. Nu folosesc margarina, dar imi place aluatul foietaj din comert. Stiu sa fac foietaj, dar dureaza mult si de multe ori nu am chef. Stiu sa pregatesc mancaruri sofisticate si cu denumiri datatoare de noduri gordiene la limba, dar sunt si raman o taranca moldo-dobrogeana: ador mancarea facuta la plita, aluaturile coapte in cuptor cu lemne, pasarea de curte. Aleg turta simpla coapta pe plita in locul unui rahat turcesc plin de funde si pompoane. Asta sunt eu, indiferent cine-mi sare la jugulara. Blogul ma reprezinta pe mine, nu vreau sa imit pe nimeni. Eu asa gatesc. Fac si cornulete cu untura, negrese, checuri, cozonaci cu multe galbenusuri, ciorba de burta cu burta proaspata, pun ou la sarmale si multe altele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doamna Gina nu are rost sa va enervati carcotasi vor fi tot timpul. Cat despre retete originale chiar asa; unde mai gasesti retete originale? Eu daca gasesc o reteta si o modific putin prefer sa precizez sursa si sa scriu ca am facut modificari decat sa sustin ca este a mea...cu pozele asa si eu imi plac cele frumoase de revista cum se spune dar de unde bani sa investesc intr-un aparat performant?. Va vine sa credeti ca intr-un an mi s-a stricat aparatul foto si am scris pe blog ca o perioada nu o sa mai pot posta pentru ca nu am cu ce sa fac poze si o cititoare mi-a trimis bani sa-mi cumpar altul? Si acum tot cu el fac fotografii si sunt foarte multumita. Gatesc si cu margarina si cu unt si cu frisca naturala si cu smantana vegetala, foietaj la fel cumparat, am facut o data in casa insa mi-a luat foarte mult timp. Va urmaresc retetele si-mi plac. :)

      Ștergere
  16. Ah, da: eu am crescut cu margarina, pentru ca asta se gasea. O evit acum, pentru ca-mi permit. Dar crenvursti umpar o data la cateva luni, de pofta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La mine acasa mama doar asta ne dadea la micul dejun, ceai cu paine, margarina si gem. Pe blogul culinar am multe retete in care apare. Am avut perioade cand eram insarcinata cu Stefan cand ramaneam fara bani chiar si de paine si nu mi-e rusine sa o spun! Nu mi s-a intamplat asta fiindca nu mi-ar fi placut munca ci fiindca intrand din primul prenatal in campul muncii concediul medical imi era platit cu 350 ron pe luna, media veniturilor pe ultimele sase luni! Veniturile sotului trebuiau sa acopere facturile, cheltuielile cu gradinita fetitei, mancare, hainute, jucarii, etc, cheltuielile cu spitalizarile mele f dese pe perioada sarcinii, medicamentele, ecografiile. Necazurile nu vin niciodata singure, am avut probleme in acea perioada si cu Alexandra, si analize, rmn-uri alti bani, alta distractie. Si in acea perioada postasem pe blog o reteta de pizza rapida, in care folosisem parizer si niste cascaval din ala ieftin marca kaufland. Au fost atat de rele si de vehemente comentariile la adresa acelui parizer si a cascavalului si la un moment dat cineva m-a jignit atat de rau incat am si sters reteta si am plans o noapte intreaga atunci. E trist cum stau unii sa judece dupa aparente, eu nu mi-as permite in veci sa merg pe blogul cuiva sa il trag la raspundere pentru ce a folosit, e problema fiecaruia, nu-mi place reteta trec mai departe.

      Ștergere
  17. Dupa nasterea fetitei mele cele mai mari probleme nu le-am avut cu alaptarea sau ingrijirea bebelusului ci cu unuii amici care incercau sa-mi impuna metotele lor de crestere a copiilor. :) Te inteleg perfect. Cu unui am incetat sa vorbesc pentru ca simteam ca ma sufoca cu sfaturile si interdictiile lor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oo, asta e alta poveste despre care as putea scrie romane intregi! Eu m-am bucurat ca macar la al doilea copil m-a lasat in pace toata lumea :D

      Ștergere
  18. Bravo, Vio! Bine spus!!
    Felicitari pentru articol!

    RăspundețiȘtergere
  19. "Cel fara de pacate sa arunce primul cu piatra". E mai usor sa critice si sa judece la adapostul calculatorului/telefonului, mai ales cand in viata reala stau cu "capul plecat" si sunt prea slabi sa-si sustina principiile-daca au. Cat despre pus in papucii celorlalti... nu mai conteaza..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cam asa sta situatia, in viata de zi cu zi le lipseste curajul, dar in online, mai ales cand sunt sub protectia anonimatului pentru ei e mult mai simplu!

      Ștergere
  20. Bravo Vio, foarte bine zis, foarte adevărat din păcate :(

    RăspundețiȘtergere
  21. Bravo,sunt de acord cu tot ce ai spus,o colega era foarte nedumerita de ce nu e lasata sa-i dea nepotului o placinta facuta de ea in casa,cred ca trecem dintr-o extrema in alta,dar trebuie sa fim constienti ca nu putem sa protejam copiii toata viata si ei vor trai in aceasta lume.Lasati copiii sa-si traiasca copilaria si nu-i incarcati cu toate alarmele de pe FB.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este! Eu nu am nimic cu cei ce au ales sa traiasca sau sa se hraneasca altfel, e decizia lor si le-o respect, insa copilul nu va tine minte ca tu ai fost o mama buna si l-ai tinut departe de mancarea nesanatoasa, isi va aminti ca i-ai interzis un lucru pe care el poate si-l dorea in acel moment. Pana la intrarea in colectivitate e usor sa hranesti copilul cu ceea ce crezi tu ca e mai bine pentru el, odata intrat in colectivitate situatia se schimba, se sarbatoresc zile onomastice de exemplu, copiii aduc tort sau bomboane de ciocolata si suc, ce faci acest caz, iti retrag copilul de la gradinita, sau ii transmiti doamnei sa nu cumva sa ii dea? Cred ca de multe ori avem tendinta sa exageram si sa cadem in extreme, daca invatam sa fim echilibrati si sa avem o masura in toata cred ca ar putea fi ok. Chiar daca hranim copiii cu alimente raw vegane sau doar cu alimente preparate in casa.

      Ștergere
  22. Bine spus doamna Violeta si subscriu :). Sa nu va para rau de ce ati scris. Cu stima, Amalia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur tare mult, multumesc pentru sustinere! Inainte sa dau send am tot stat si m-am gandit daca sa o fac sau nu, si m-am tot gandit daca este sau nu in regula, daca nu cumva supar pe cineva, daca am exagerat. Apoi am realizat ca eu nu am facut decat sa scriu ceea ce simt, cu toata sinceritatea! :)

      Ștergere
  23. Violeta, noi am vorbit de multe ori, te respect foarte mult si-mi esti draga. Eu m-am casatorit dupa revolutie, nu aveam nici macar o lingura, era cumplit de greu. Nu am avut sprijin de la nimeni. Am scris pe blogul meu si nu vreau sa dau link aici, sa nu fiu iar acuzata de altele, cum faceam 2 feluri de mancare dintr-o pulpa de pui( de nici 100 g) . Au fost zile cand nici bani de margarina nu aveam. Nu pentru ca as fi cheltuitoare, ci pentru ca nu aveam. Am muncit la INTFOR eu si sotul, luam salariile dupa 3 luni, nici alea intregi, salarii mizerabile. Mancam paine cu rosii aduse de la soacra-mea sau paine prajita cu ceai din plante( mergeam si culegeam noi si le uscam) . Cand a plecat sotul afara, nu aveam bani de mai nimic, rar mancam carne, poate nici macar o data pe luna, atunci le dadeam la copii, eu intingeam cu paine in zeama lasata. Cine le are pe toate pe tava, arunca pietre. Sunt contra margarinei pentru ca acum imi permit unt, da. Sunt complet contra la VEGETA pentru ca e scumpa si e sare cu prostii, e mai buna o ceapa sau un morcov. Si inca ceva: am primit ieri un mail anonim, in care aveam print screenuri ale unei conversatii, intre niste persoane printre care si bloggerite. Unele au lasat aici comentarii extrem de revoltate. Pe mine m-au facut cu ou si cu otet in conversatia lor. M-a amuzat. E o ipocrizie extraordinara :)) . E loc pentru toti in blogosfera, dar putini inteleg asta. Peace!

    RăspundețiȘtergere
  24. Draga Violeta,
    Urmarindu-te mi-am dat seama ca esti un om puternic, cu caracter, si sint sigura ca vei gasi forta sa faci fata agresiunilor verbale care te marcheaza.
    Blogul culinar este un segment mult prea populat in care totul este considerat competitie.
    Nu intelege nimeni ca pot exista oameni carora chiar le face placere sa se exprime si sa impartaseasca cu altii experientele lor.
    Am trecut si eu prin aceasta experienta dar am decis sa nu mai bag in seama, sa nu ma las afectata.
    Ma suparau comentariile lor rautacioase, apoi, mi-am dat seama ca pina la ei, aprecierile familiei, ale copiilor, ale oamenilor sinceri, sint mai importante, mai ales ca nu mi-am propus sa cistig bani din asta.
    Fac ce stiu eu mai bine, gatesc cu mare drag, incerc sa impartasesc si altora experientele mele, insa nu cu forta
    Nu sint in concurs decit cu mine.
    Am pornit intr-o joaca, apoi, tot ce realizam ma provoca.
    Am invatat o multime de lucruri documentindu-ma pentru fiecare postare, am urmat chiar si un curs de fotografie pentru ca nu eram multumita de modul in care ilustram retetele, si nu mai spun cite emotii imi produce decorarea unui tort.
    Apreciez modul direct si de bun simt in care ti-ai exprimat punctul de vedere si subscriu intru totul expunerii tale.
    Iti doresc multa inspiratie in continuare, retete reusite - fiindca imi dau seama ca asta te bucura, si o primavara frumoasa alaturi de cei dragi tie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea, ai perfecta dreptate in tot ceea ce spui! Si eu am invatat din mers, cel mai adesea din proprile greseli si in timp gusturile mi s-au cizelat dar niciodata nu voi uita de unde am plecat!
      Te imbratisez cu drag!

      Ștergere

 
Back To Top
Copyright © 2014 CAIETUL CU IDEI. Designed by OddThemes